Dragă literatură patriarhală

Versurile tale îmi fac greață. Sonetele tale, rondelurile tale, rimele tale, baladele tale îmi fac greață. Estetica ta îmi face greață. Am vomitat multe părți din tine pînă a ajunge aici. Versurile tale miros a cadavre. Liceu, cimitir al tinereții mele este despre tentativa de sinucidere a fetei după ce a fost hărțuită și violată, știai? Dragă literatură patriarhală,

Nu-ți datorez nimic. Știu că tragi cu ochiul la Donald Trump și-l venerezi. Știu că voi doi ați dori să construiți un Zid. Dar în alt zid am fost deja sacrificate. Alte ape am traversat și-am înotat. Dragă literatură patriarhală, ai transformat religia în text liric. Ai făcut discriminarea și segregarea poezie. Ai transformat micro și macroagresiunile în lege și artă. Dragă literatură patriarhală,

Ai spus că mîinile femeii sînt creative doar pentru strîns și curățat; pentru a șterge după tine. Dragă literatură patriarhală, nu sînt oala ta de noapte. Șterge-ți singur mizeria de la gură și din părțile dosnice! Dragă literatură patriarhală, te-am auzit cînd ai spus curvă, în cor cu Poliția. În cor cu Biserica. În cor cu Parlamentul. Dragă literatură patriarhală, nu mă întrerupe:

Ți-ai asumat secolele sclaviei și segregării sau încă negi că ai fost complice? Mai ții minte cînd i-ai învățat doar pe băieți să scrie? Crezi o să ștergi anii de sclavie printr-un „sărut mîinile”? Crezi că o să ștergi trauma istorică printr-o galanterie? Arta ta este plină de viol și supremație, dar tu o numești iubire. Dragă literatură patriarhală, ai urechile acoperite de slogane de ură, ai urechile pline de versete opresive. Ai urechile pline de „valori tradiționale,” de cultura violului: dragă literatură patriarhală, dacă dumnezeu este femeie, îngenunchezi în fața ei? Dragă literatură patriarhală, dacă dumnezeu ar avea o fiică, ai mai jeli criminalul &

Violatorul? Dragă literatură patriarhală, dacă dumnezeu e femeie, o mai numești inferioară și curvă? Dragă literatură patriarhală, în spatele unui bărbat „adevărat” se află multe abuzuri și femei bătute. În spatele unui bărbat puternic se află cei 55% dintre cei care justifică violul. Dragă literatură patriarhală, folosește closetul!

Mai ții minte cînd ai făcut Colocviile doar pentru băieți? Mai ții minte cînd ai trimis pe băieții tăi să mă amenințe? Dragă literatură patriarhală, îți mai amintești cînd rîdeai de bolnavii de cancer? Cînd rîdeai de cei care și-au luat viața? Dragă literatură patriarhală, mai ții minte cînd ai ridicat mîna asupra mea? Dragă literatură patriarhală, doar așa poți fi Mare, lovind de secole o femeie? Dragă literatură patriahală, nu mă întrerupe:

În măreția și valoarea ta cum de nu poți suporta să auzi vorbind o femeie? Dragă literatură patriarhală, aceasta îți e toată imaginația, cum să faci sex fără consimțămînt?

Dragă literatură patriarhală, cînd vorbesc despre misoginismul & rasismul tău îmi spui curvă. Cînd vorbesc despre homofobia & antisemitismul tău îmi spui curvă. Dragă literatură patriarhală, știi că războiul troian a izbucnit pentru a salva onoarea unui bărbat?

Dragă literatură patriarhală, iată pe unul dintre fiii tăi, citez: „Femeia nu riscă nimic pe planul spiritual, fiindcă la ea dualismul dintre spirit şi viaţă are o intensitate antinomică mult mai redusă decît la bărbaţi. Sentimentul graţios al existenţei nu duce la revelaţii metafizice, la viziunea realităţilor esenţiale, la perversitatea ultimelor clipe, care te fac ca în fiecare moment al vieţii să trăieşti ca şi cum n-ai mai trăi. Femeile sînt nişte nulităţi simpatice. Cu cît te gîndeşti mai mult la ele, cu atît le înţelegi mai puţin. Este un proces analog cu acela care te reduce la tăcere din ce gîndeşti mai mult asupra esenţei ultime a lumii. Dar pe cînd aici rămîi înmărmurit în faţa unui infinit indescifrabil, în cazul femeii nulitatea îţi pare un mister, cînd ea nu este în fond decît nulitate. Pe lîngă satisfacerea nevoilor sexuale, singurul sens al femeii în lume pare acela de a da prilej bărbatului să scape temporal de presiunea chinuitoare a spiritului. Căci femeia poate fi o salvatoare vremelnică pentru aceia care trăiesc pe culmi, deoarece fiind extrem de puţin dezintegrată de viaţă, contactul cu ea înseamnă o întoarcere spre voluptăţile naive şi inconştiente ale vieţii.”

Dragă literatură patriarhală, îți citez pe unul dintre tații tăi: „Cum am putea în adevăr să încredințăm soarta popoarelor pe mîna unor ființe a căror capacitate craniană e cu 10% mai mică [decît a bărbatului]?”

Citez: „Și poate că nici nu este posibil unei femei să se ridice pînă la gradul suprem al creației literare. Stăpînirea atotputernică a realității, acel fiat dumnezeiesc al creatorului genial poate că întrece forțele unei femei.”

Dragă literatură patriarhală, nu-ți nega complicitatea, iată-ți tatăl: “noțiunea de violență are farmecul ei și o literatură cu femei nu s-ar putea construi fără ea. A devenit aproape convențională situația în care femeia preferă brutalitatea bărbatului, lovirea, în locul indiferenței. Lovirea ca manifestare a mîniei virile este un semn de interes biologic și sentimental susținut.”

Dragă literatură patriarhală, nu te-am văzut la marșuri & proteste, dar te-am văzut pe Facebook mințind că violul & violența nu există. Te-am văzut în reviste & pe site-uri, în căsuța de email cum m-ai numit curvă, jidancă, cum mă amenințai că mă omori & violezi.

Dragă literatură patriarhală, te-am văzut în manualele de istorie, te-am văzut în manualele de citire & de limba romînă, te-am văzut semănînd ură, te-am văzut în secțiile de Miliție, te-am văzut turnîndu-ți fratele & sora, te-am văzut cum ai turnat și închis homosexualii, te-am văzut cum ai tratat dislexicii, te-am văzut cum ai tratat orfanii, te-am auzit cînd ne-ai numit: copii din flori, corcituri, bastarzi, vinituri,

Dragă literatură patriarhală, cum se face că imediat ce auzi femeia vorbind, trimiți Poliția? Cînd un bărbat protestează, îl numești națiune, cînd o femeie protestează, o numești curvă. Am auzit că te-ai masturbat, dragă literatură patriarhală, în timp ce priveai violul. Este adevărat?

Dragă literatură patriarhală, nu te protejez,

Nu îți sînt loială. Dragă literatură patriarhală, nu, nu vei avea o noapte cu mine. Nu, nu îți accept scuzele. Dragă literatură patriarhală, mai ții minte cînd ai ținut cu forța pe genunchii tăi fetițe și fiii tăi rîdeau în timp ce-ți frecai penisul de ele? Aceasta era măsura poemului tău? Mai ții minte cînd ți-ai băgat limba ta perversă în gura fetiței de 12 ani? L-ai avut model pe Nabokov, l-ai avut model pe Trump, l-ai avut model pe Bloom, l-ai avut exemplu pe Maiorescu. I-ai avut exemplu pe toți aceia care au spus că abuzul este o virtute. Nu, nu vei avea o noapte cu noi! Dragă literatură patriarhală, nu sînt muza ta. Nu sînt figura ta de stil. Mai tii minte cînd ai spus că „victima este doar o figură de stil”? Cînd ai spus că violul este o figură de stil? Consideri că ai stil? Totul pentru artă, totul pentru stil!, strigai. Mai ții minte cînd ai creat trauma femeii pentru a avea despre ce să scrii? Dragă literatură patriarhală, sînt sătulă de odele tale dedicate penisului tău. Dragă literatură patriarhală, varsă-ți sperma în altă parte.

Dragă literatură patriarhală, ai ridicat războaie și-ai împletit lanțuri; Ginsberg a spus: „poetul este preot” iar tu l-ai crezut! Dragă literatură patriarhală, copiile tale sînt jalnice. Dragă literatură patriarhală, nu cred în regretele tale. Nu cred că nu ai semnat împotriva copiilor tăi. Dragă literatură patriarhală, de ce dai cu pumnul în masă?

Dragă literatură patriarhală, la cîte fete ai băgat mîna sub fustă? Cîte picioare ne-ai dat în gură și-n stomac! Nu. Nu îmi vei spune tu povestea. Dragă literatură patriarhală, de ce înlocuiești numele unei femei cu numele unei insitutiții patriarhale? Dragă literatură patriarhală, numele meu nu îți aparține. Corpul și viața mea nu-ți aparțin.

Dragă literatură patriarhală, nu trebuie să-ți cer permisiunea pentru absolut nimic. Eu sînt liberă, oricît vei încerca să mă faci captivă. Dragă literatură patriarhală, ești distrusă. Nici Orbán, nici Trump, nici Putin, nici Erdoğan nu te mai salvează. Dragă literatură patriarhală, plîngi, fă ceea ce propriul sistem nu ți-a permis niciodată. Teme-te, ai pentru ce.

Articol apărut în numărul 4 al revistei (Literatura și corectitudinea politică)

7 răspunsuri la „Dragă literatură patriarhală”

Lasă un răspuns la Inedia Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *