Un studiu monografic Cornel Regman

Cornel Regman. A fi critic literar (Ed. Muzeul Literaturii Române, 2018) de Florina Lircă-Moldovan este un studiu monografic, precedat de un Cuvînt-înainte de Al. Cistelecan, la origine teză de doctorat cu tema Familia Regman. O familie de cărturari ardeleni consacrată activității şi operei celor cinci membri literaţi ai familiei Regman: Nicolae, Cornel, Ioan, Dinu şi Ştefăniţă, originară din satul ardelean Daneş din preajma Sighişoarei, „moştenitori – în opinia autoarei – ai virtuţilor Şcolii Ardelene”. Din corpul tezei, exegeta a extras acest studiu monografic acordat criticului Cornel Regman, structurat în două părți, Profil bio(biblio) grafic și Profil critic, și îmbogățit cu noi informații și interpreatări,

Într-un fel de portret al criticului în viaţa social-culturală românească, Florina Lircă-Moldovan notează „discreţia, cumpătarea şi severitatea cu el însuşi care l-au reţinut să-şi pună în valoare viaţa particulară.(…) Aceeaşi modestie personală îl va sustrage chiar din rîndul magistraţilor criticii literare cu al căror statut privilegiat contrastează izbitor temperamentul lui rezervat; nu a ocupat funcţii importante, n-a aspirat să devină academician, nici nu s-a bucurat de onoruri sociale”. Cornel Regman a fost, prin firea şi educaţia sa ardelenească, spre a continua tot cu cuvintele exegetei, „un critic independent, nedispus să plătească nimănui tribut, dar profund ancorat în realitatea vremii, preocupat de soarta literaturii şi mai puţin de propria-i posteritate”.

Aceste linii de portret al lui Cornel Regman vin să dea răspuns constatării că, la mai bine de un deceniu de la trecerea sa în eternitate, „contribuţia sa de după al doilea război mondial la fixarea veritabilei ierarhii de valori a rămas – observă pe bună dreptate Florina Lircă-Moldovan – fără un ecou pe măsură”. Vrînd parcă să se contrazică, autoarea adaugă însă schiţei de portret pe care i-o face lui Cornel Regman, „un şir de portrete” ale unor scriitori contemporani, extrase din presa literară sau din corespondenţa rămasă în arhiva familiei, dintre care un loc important îl ocupă colegii săi din Cercul Literar de la Sibiu, singurii de care a rămas toată viaţa legat: Ştefan Aug. Doinaş, Ion Negoiţescu, Eugen Todoran, Ion D. Sîrbu, Nicolae Balotă ş.a., dar şi alţi critici care-l apreciau la justa valoare: Al. George, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu, Al. Cistelecan, Nicolae Oprea ş.a.

Lucrarea continuă printr-o reconstituire în stil călinescian a biografiei lui Cornel Regman, cercetînd toate ramurile arborelui genealogic, evocînd atmosfera familială şi social-istorică în care a copilărit, împreună cu fraţii săi, la Daneş, a studiilor liceale la „Gheorghe Bariţiu” din Cluj, unde îşi descoperă maestrul într-ale criticii literare în profesorul şi criticul Ion Chinezu, şi a studiilor universitare de Litere şi Filosofie la Universitatea din Cluj refugiată în anii celui de-al doilea război mondial la Sibiu, unde se numără printre membrii fondatori ai Cercului Literar, fiind cronicarul literar al revistei. Bine documentată printr-o minuţioasă cercetare de arhivă, Florina Lircă-Moldovan trasează apoi meandrele vieţii profesionale a lui Cornel Regman, ca şi cronicar în redacţiile unor reviste: Almanahul literar/ Steaua din Cluj, Tomis din Constanţa, unde a fost şi conferenţiar universitar, Viaţa românească şi Jurnalul literar din Bucureşti, marcată în anii ’50 de unele concesii făcute realismului socialist sub numele Dan Costa, fără o aliniere ideologică propriu-zisă, rămînînd acelaşi critic independent, liber în gîndire şi expresie, care receptează şi valorizează literatura de pe poziţia primatului esteticului în tradiţia maiorescian-lovinesciană a cerchismului, asumată însă cu răspundere etică.

Monografia nu se reduce la simpla expunere cronologică a etapelor vieţii şi activităţii literare a lui Cornel Regman, ci constă în reconstituirea, cu o remarcabilă putere de evocare şi de dezbatere critică, a atmosferei şi ideilor literare/ culturale a două epoci, interbelică şi postbelică, la care criticul a fost deopotrivă martor/ spectator şi actor. Şi mai ales, iscusinţa cu care doamna Florina Lircă-Moldovan marchează prezenţa sa şi contribuţia individuală a criticului în momente decisive ca Manifestul Cercului Literar, proiectul Euphorion, disputa dintre călinescieni şi anti-călinescieni iniţiată de revista Familia etc., descrise în amănunte care depăşesc uneori cadrele monografiei.

Dar abia în al treilea capitol, monografia dobîndeşte şi dimensiunea critică necesară, prin analiza cărţilor care i-au fixat definitiv lui Cornel Regman „profilul critic”. Autoarea preia opinia că, încă din perioada Revistei Cercului Literar, Cornel Regman trecea, spre deosebire de Ion Negoiţescu, drept „criticul prin excelenţă”, observînd însă că permanent criticul este completat de un istoric literar, fiind inconfundabil ca portretist al scriitorului abordat şi analist al substanţei operei acestuia, creator al unui stil critic în care sobrietatea se asociază cu umorul, spiritul polemic cu vocaţia construcţiei, detaşarea obiectivă cu implicarea morală, pentru a discerne valorile de non-valori. În acord cu alţi comentatori ai operei lui Cornel Regman, exegeta susţine că acesta practică, nu fără o concepţie teoretică personală şi un program propriu, chiar cu o anumită „pedagogie”, un gen de „critică integratoare”, de sistem, al cărei scop este „să excludă subiectivitatea din analiza artei”. O critică de explorare a actualităţii literare, care – în aprecierea autoarei – „nu se reduce doar la o simplă judecată de valoare stilistică, ci e artistică, pentru că o integrează într-o structură complexă, organizată, coordonată de o viziune organică asupra literaturii”.

Acest gen de critică provine, cum bine observă Florina Lircă-Moldovan, din tradiţia maiorescian-lovinesciană a Cercului Literar, asemănîndu-se cu critica organică şi culturală a lui Pompiliu Constantinescu, iar prin forţa ei „creatoare”, cu a lui G. Călinescu. Chiar dacă exegeta mai descoperă şi alte modele între criticii români: Paul Zarifopol, Tudor Vianu, Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu ş.a., sau francezi, Sainte-Beuve, Jean Rousset, Georges Poulet ş.a., fără a-l uita pe poetul şi filosoful Lucian Blaga, profesorul său de filosofia culturii din studenţia sibiană, tot ea trage concluzia că influenţa lor a fost asimilată unui sistem de gîndire personal/ original care, în cele mai elocvente momente ale sale, atinge impersonalitatea unui clasic „promotor – într-o succintă caracterizare – al celei mai creatoare critici de valorizare”.

Altă observaţie importantă a exegetei demonstrează că volumele publicate de Cornel Regman, începînd cu Confluenţe literare pînă la Ultimele explorări critice postume, sunt alcătuite din cronici apărute mai întîi în reviste şi reluate într-o construcţie de carte pe criteriul, spre a întrebuinţa titlul uneia dintre ele, „selecţiei din selecţiei”, făcînd ca analizelepunctuale ale unor apariţii editoriale să fie însoţite de vederi panoramice. Seria volumelor de „explorări critice” se completează astfel cu panoramări istorice reprezentatate de volumele Dinspre „Cercul Literar” spre „Optzecişti” şi Patru decenii de proză literară românească, cel din urmă apărut postum în îngrijirea lui Ştefăniţă Regman.

Tot în acest substanţial capitol, Florina Lircă-Moldovan analizează cele două monografii împlinite, Agîrbiceanu şi demonii şi Ion Creangă, ca şi „dosarul” unei monografii despre Ion Budai-Deleanu, proiectată încă din tinereţe dar nefinalizată, referitoare la scriitori abordaţi dintr-o afinitate spirituală, pe care-i uneşte – în argumentaţia criticului – rolul de precursori ai prozei realiste de analiză psihologică.

Făcînd o meticuloasă muncă de arhivă şi beneficiind de colaborarea doamnei Zorina Regman, soţia criticului, şi, nu în ultimul rînd, de a fiului Ştefăniţă Regman, dar şi o bine argumentată pledoarie, chiar dacă uneori riscă să devină encomiastică, cartea este bnevenită pentru o mai dreaptă (re)cunoaştere a activităţii şi operei de critic şi istoric literar a lui Cornel Regman.

Apărut în Euphorion nr.3/2020

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *