În 1918, cînd Vasile Băncilă devine student, încă mai era Marin Ştefănescu la Universitatea din Bucureşti, asistent în catedra lui C. Rădulescu-Motru, pentru ca după aceea, din 1919, el să… Continuă lectura „Vasile Băncilă: Pentru o filozofie etnică[1]”
Goethe ocupă un loc aparte, unul special în biografia intelectuală a lui Noica. În galeria afinităţilor (s)elective, el stă cumva alături de Platon, Aristotel, Kant sau Hegel, chiar dacă gînditorul… Continuă lectura „Noica şi Goethe sau imposibila despărţire”
27 aprilie 2016. E miercuri, Săptămîna Patimilor. Inima soţiei mele a încetat să mai bată. Doina a murit după vreo cinci zile de chin insuportabil, aşa cum se manifestă orice… Continuă lectura „Ciorne de jurnal domestic. Zilele după Iov”
Preliminarii. Dacă luăm în seamă creaţia nu doar filosofică, mai exact spus: pe creatorul de filosofie, posteritatea acestuia poate însemna comentarea scrierilor/operei sale, dar şi, deopotrivă, continuarea acelei creaţii, cu… Continuă lectura „Filosofia pentadică: ruptură şi continuitate”