Colocviul Internațional ,,Emil Cioranˮ – Ediția a XXIX-a Rășinari – Sibiu, 5 – 7 mai 2023

0

Ajuns la a XXIX-a ediție, Colocviul Internațional ,,Emil Cioranˮ s-a bucurat, și în acest an, de susținerea Primăriei Rășinari, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sibiu.

Colocviul a debutat cu slujba religioasă desfășurată la Biserica ,,Sfânta Treimeˮ din Rășinari, pentru ca deschiderea lucrărilor în sala ,,Emil Cioranˮ a Primăriei să revină edilului, ing. dr. Bogdan Bucur, alături de care s-au aflat reprezentanți ai Parlamentului României, ai Prefecturii și Consiliului Județean Sibiu. Un surprinzător moment a fost acela al prezentării unui bust ce-l reprezintă pe  Emil Cioran, operă a artistului sibian Radu Aftenie, donată Primăriei Rășinari.

Sub coordonarea Ancăi Sîrghie și a președintelui Filialei Sibiu a USR, Ioan Radu Văcărescu, s-a desfășurat prima zi a sesiunii de comunicări. Ioan Radu Văcărescu l-a prezentat pe Emil Cioran ca „erou de romanˮ, așa cum apare ca personaj într-o frescă epică a Sibiului din 1935, realizată de Ionel Neamtzu, roman intitulat „Orașul nordic”. Conexiuni inedite au făcut Eugenia Bogatu de la Universitatea de Stat din Rep. Moldova și  Adrian Niță de la Institutul ,,C. Rădulescu Motruˮ din București. prin comunicarea ,,Emil Cioran și Joseph de Maistre – reflecții despre modernitateˮ. Despre ,,Omul fără destinˮ a vorbit apoi Ana Selejan, explorând numeroasele interpretări ale unui mod de viață cu totul special. Venind din Rășinariul Sibiului, pr. Nicolae Streza a propus noi dimensiuni, care îl definesc pe ,,Emil Cioran între politică și credința ortodoxăˮ. O incitantă cercetare a oferit drd. Vlad Bilevsky de la Serviciul Manuscrise al Bibliotecii Academiei din București, în studiul ,,Trădători și renegați. Nichifor Crainic despre Emil Cioran în 1962ˮ, pentru ca apoi Claudiu Baciu, de la Inst. ,,C. Rădulescu Motruˮ din București, să comunice ,,Despre sentimentul paraguayan al ființeiˮ, prin inițierea unui ,,posibil dialog cu Emil Cioranˮ.

Un moment festiv l-a constituit înmânarea Premiului „Emil Cioran”, acordat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Sibiu. În acest an premiul a fost acordat lui Constantin Zaharia, pentru activitatea de eseist și critic literar și de editare a operelor lui Cioran. Venind de la Paris, Constantin Zaharia a susținut  tema ,,Două surse bibliografice ale ideii de neant”. O aprofundare a personalității filosofului de la Paris a fost prezentată prezentată de Marius Dobre, de la Inst. ,,C. Rădulescu Motruˮ din București, sub titlul ,,Cioran. Consecvențe și inconsecvențe între viață și operăˮ. Prima zi s-a încheiat cu spectacolul de teatru ,,Exerciții de admirație Emil Cioranˮ, prezentat de Compania de teatrul ,,Becomeˮ, la casa și școala din Rășinari, în locurile care poartă amintirea copilăriei filozofului.

Sâmbătă, 6 mai, sesiunea de comunicări a început cu intervenția ,,Emil Cioran și Ștefan Baciuˮ  a prof.  Marin Diaconu din București, care a adus inedite informații despre Emil Cioran ca profesor la Brașov. Cu interes a fost primită și prezentarea de către Ada Stuparu din Craiova a ,,Caietelor Cioranˮ – 2021 și 2022, consemnând lucrările prezentate în edițiile din acei ani ale Colocviului. Un intermezzo editorial special s-a constituit din prezentarea expoziției de carte a Editurii EIKON, de către Valentin Ajder, directorul editurii. A fost prezentat volumul proaspăt apărut „Torcătoarele și Dumnezeu cel bun” piesă în nouă tablouri de Cornel Teulea, în premieră absolută. Cartea a fost prezentată de Ioan Radu Văcărescu, iar autorul și Valentin Ajder au realizat o secvență de lectură dramatizată a textului. În continuarea sesiunii, Christian Crăciun a susținut comunicarea ,,Cioran și frenezia negațieiˮ , definind existențialismul românesc ca fenomen cultural.

Primit cu mare interes a fost și momentul lansărilor de carte: ,,Fratele fiului risipitorˮ, ediție îngrijită de Anca Sîrghie și Marin Diaconu, ,,Dialog epistolar cu Nae Antonescuˮ de Anca Sîrghie (prezentare de Ioan Radu Văcărescu), Vlad Bilevsky, ,,Corespondența lui Constantin Noica cu Paul Anghelˮ.

Orizontul de receptare a operei lui Cioran s-a lărgit prin intervenția lui Aurélien Demars care a contactat din Franța colocviul prin zoom, vorbind despre ,,Lʾesthetique du frisson selon Cioranˮ. Diversitatea interpretărilor a fost asigurată și prin prezenarea Claudiei Voiculescu din București, ,,Cioran – cel care vedea realitatea nevăzutăˮ, o invitație la meditație asupra relației filozofului cu divinitatea. Un punct de vedere sensibil l-a adus Elena Dragoș, în comunicarea sa, ,,Reabilitarea sentimentală a lui Emil Cioranˮ. O sondare de adâncime a propus și Anca Sîrghie, în studiul ,,Emil Cioran de la exilul politic la exilul interiorˮ, pentru ca Iulian Cătălui din Brașov să propună o descifrare a ,,Sensului tragic al istoriei în opera lui Cioranˮ. Cu interes a fost primită și intervenția lui Alex Cetățeanu din Montreal, Canada, prin zoom, probând o extindere a contactelor colocviului din Rășinari peste ocean, de unde evenimentul a fost receptat cu interes de mai mulți intelectuali români din SUA și Canada, precum Sebastian Doreanu, Răzvan Sîrghie, Horia Ion Groza și Oana Leonte.

Interpretări de mare interes a adus și Ion Dur, vorbind despre ,,Emil Cioran și Constantin Noica în dialog epistolarˮ.  A fost prezentată apoi cercetarea lui Adrian Dinu Rachieru, ,,Cioran, imagologulˮ, proiectând un personaj angajat polemic în relație cu propriul trecut. Interesante comentarii au fost susținute în dezbaterile care s-au desfășurat pe marginea comunicărilor susținute la Colocviu de către Claudiu Baciu, Ion Dur, Ioan Radu Văcărescu și  Nicolae Streza.

În încheierea lucrărilor colocviului, Ion Dur, inițiatorul acestui colocviu cu mai bine de trei decenii în urmă, a apreciat calitatea deosebită a comunicărilor, care se vor constitui în exegeze valoroase asupra operei lui Emil Cioran. În mod binemeritat, s-au adresează mulțumiri organizatorilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a acestei manifestări de mare valoare culturală, care în acest an a fost mai viu, mai dinamic și variat tematic decât în anii precedenți. Participanții la Colocviu și-au anunțat interesul pentru ediția a XXX-a, jubiliară, de anul viitor.

Sub titlul ,,Cu gândul la Emil Cioranˮ, participanții s-au bucurat în a treia zi a colocviului de o minunată excursie prin satele Mărginimii Sibiului. Un interesant popas a fost făcut la Sibiel, unde oaspeții au admirat icoanele pe sticlă din Muzeul „Zosim Oancea”. De la Aleea Academicienilor din centrul orașului Săliște, autocarul i-a condus pe participanți la casa lui D.D.Roșca. Se prelungea astfel, în mod simbolic, elogiul pe care cioranologii sosiți din întreaga țară îl aduc personalităților strălucite pe care Mărginimea Sibiului le-a dat culturii române. Întors la Paris, cioranologul și eseistul Constantin Zaharia a trimis următorul mesaj: ” Ne-am simțit foarte bine la Rășinari, iar eu personal am fost onorat să particip la colocviu și să primesc premiul pe care mi l-ați acordat. Mulțumesc din suflet pentru această onoare și, în același timp, plăcere. Am petrecut momente memorabile în aceste zile.”

Au consemnat: Ada Stuparu și I. R. Văcărescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *