Revistă editată de Teatrul pentru Copii și Tineret Gong Sibiu, instituția publică de spectacole ce își desfășoară activitatea sub autoritatea Consiliului Local și a Primăriei Municipiului Sibiu.
(Print) I.S.S.N. 1222-3212
(Online) I.S.S.N. 2784-0484
Revista Euphorion a fost fondată de Uniunea Scriitorilor din România la 1 ianuarie 1990, sub direcţia de onoare a lui Ştefan Aug. Doinaş şi din iniţiativa unui grup de scriitori tineri din Sibiu, alcătuit din: Dumitru Chioaru – primul redactor şef, Vladimir Munteanu, Ştefan M. Găbrian, Iustin Panţa şi Radu Ţurcanu, cărora li s-a alăturat artistul Mircea Stănescu, iar mai târziu scriitorul Ioan Radu Văcărescu şi artistul Marian Florea.
Directori de onoare:
Ștefan Augustin Doinaș (1990-2002)
Nicolae Balotă (2003-2014)
Colegiul director:
Adrian Tibu – Manager Teatrul Gong
Anca-Mihaela Călborean – Contabil șef Teatrul Gong
Dumitru Chioaru
Colectivul redacțional:
Rita Chirian – Redactor
Bogdan Federeac – Redactor
Chivuța Popa – Inspector de specialitate
Colaboratori permanenți
Dumitru Chioaru
Ioan Radu Văcărescu
Joachim Wittstock
Colaboratori rubrici permanente
Despre – Al. Cistelecan
Critică literară
– Denisa Grădinaru
– Savu Popa
Fantazia – Corina Gruber
Carte străină – Rodica Grigore
La intersecția sensurilor – Mircea Braga
Ciorne și zile – Ion Dur
Teatru
– Anda Ionaș
– Emil Cătălin Neghină
Film – Andrei C. Șerban
Cum și-a făcut Brukenthal biblioteca – Alexandru-Ilie Munteanu
Artă – Valentin Mureșan
Recenzii – Mihai Posada
Parodii – Lucian Perța
Concepție grafică & DTP (varianta print)
Dan Păun / Media Art
Varianta web
Editată de Teatrul pentru Copii și Tineret Gong Sibiu, instituția publică de spectacole ce își desfășoară activitatea sub autoritatea Consiliului Local și a Primăriei Municipiului Sibiu.
Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România.
Începând din anul 2002 revista organizează Colocviul Zilele Poeziei „Iustin Panța” în cadrul cărora se acordă Premiul Național de Debut în Poezie „Iustin Panța”, iar din anul 2003 organizează, anual, Simpozionul Național „Actualitatatea Cercului Literar de la Sibiu”.
Istoric
Euphorion, revistă de literatură şi artă, preia numele unei publicaţii proiectate de Cercul Literar din Sibiu încă din anii ’50. Prin prezenţa ca director de onoare a poetului Ştefan Augustin Doinaş, membru al Cercului Literar de la Sibiu, care a activat în anii celui de-al doilea război mondial în acest oraş, revista marchează legătura sa cu Euphorion-ul rămas în proiect. În primul număr al revistei este tipărit, pe prima pagină, un fragment definitoriu pentru euphorionism, lansat epistolar de I. Negoiţescu, lider al Cercului Literar în 1946: „Ne-am hotărât ca să-i dăm titlul Euphorion (în al doilea Faust, e fiul lui Faust şi al Elenei, şi personifică sufletul poetului), deşi el a mai fost întrebuinţat în Germania (…) El simbolizează tot ce e nou pe plan spiritual (…) În Euphorion s-au contopit spiritul grecesc, apolinic (limitele, ordinea elină) şi fausticul modern al europeanului; adică dinamismul, avântul nesăbuit.” (I. Negoiţescu – Radu Stanca, Un roman epistolar, 1978). Însă actul de naştere al Cercului Literar şi, implicit, al euphorionismului, este Manifestul Cercului Literar, publicat în 13 mai 1943, in ziarul Viaţa condus de Liviu Rebreanu, sub semnătura tuturor membrilor Cercului. Acesta a fost scris de I. Negoiţescu şi era adresat criticului Eugen Lovinescu, teoreticianul necesităţii sincronizării literaturii române cu literaturile occidentale. Prin acest manifest, membrii Cercului Literar îşi arătau adeziunea la direcţia estetică şi a spiritului critic în cultura română, ca expresie a tradiţiei democratice şi liberale, ca valori europene perene, opuse direcţiilor poporaniste, semănătoriste, naţionaliste.
Revista Euphorion, reluând legătura cu tradiţia culturală interbelică, în primul rînd cu direcţia spiritului critic deschisă cu un secol în urmă de Titu Maiorescu, dezvoltă la un alt nivel programul de sincronizare europeană, de pe poziţii democratice favorabile, în contextul post-totalitar de după 1989. Aceste poziţii permit orientarea revistei spre valoarea estetică, spirit critic, revalorificarea unor opere culturale, atât din ţară cât şi din exil, aflate multă vreme în afara interesului public, datorită regimului comunist şi a cenzurii impuse de acesta, ca şi revizuirea întregii perioade culturale dintre 1947 şi 1989.
Revista Euphorion a apărut în 1990 lunar, din 1992 a avut peridiocitate trimestrială, iar din 2003 apare în şase numere duble pe an. Din anul 2015 revista apare de 4 ori pe an (în numere de câte 100 de pagini). Ea s-a remarcat între publicaţiile culturale post-decembriste prin continuitate, profesionalism şi acurateţe critică, prin numerele ei tematice, de actualitate, prin deschiderea spre dezbatere critică onestă, nepartinică, constituindu-şi o personalitate distinctă prin încercarea de a realiza o apropiere între imagine şi text, fiecare număr al revistei fiind o operă în sine. Paginile în germană, engleză şi franceză oferă premisele unui permanent dialog inter şi multicultural, ale unui spaţiu deschis spre publicarea diasporei româneşti.
În paginile revistei au semnat şi semneaza personalităţi culturale precum: I. Negoiţescu, Ştefan Aug. Doinaş, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Virgil Nemoianu, Matei Călinescu, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, H. R. Patapievici, Gheorghe Grigurcu, Ion Bogdan Lefter, Emil Hurezeanu, Marta Petreu, Ion Vartic, Ion Pop, Dinu Flamând, Adrian Popescu, Eugen Uricaru, Mircea Ivănescu, Ion Mircea, Dan C. Mihăilescu, Al. Cistelecan, Aurel Pantea, Nicolae Oprea, Ştefan Borbely, Dan Damaschin, Wolf von Aichelburg, Joachim Wittschtok, Norman Manea, Emil Cioran, Marin Tarangul, D. aepeneag, Paul Goma, Dieter Schlesak, Liviu Antonesei, Al. Muşina, Gheorghe Crăciun, Daniel Vighi, Bedros Horasangian, Adrian Alui Gheorghe, Andrei Zanca, Ilie Guţan, Ion Dur, Ruxandra Cesereanu, Corin Braga ş.a.
Revista şi Biblioteca Euphorion au primit următoarele premii şi burse:
• Premiul pentru cea mai bună revistă de cultura a anului la primul Salon Naţional de carte, Cluj 1992;
• Premiul „Poesis”, Satu Mare, pentru seria de poezie a „Bibliotecii Euphorion”, pentru calitatea exemplară a poeziei promovate;
• Premiul pentru grafică de carte – Mircea Stănescu, Salonul naţional de carte, Cluj-Napoca 1995, „Biblioteca Euphorion”;
• Bursa Fundaţiei SOROS pentru o societate deschisă, 1996, 1997, 1998, 1999;
• Bursa Ministerului Culturii din România pentru finanţarea de programe culturale prin Ordinul Ministrului Culturii 1997 – 2005.