Nostalgie și cărți

Nostalgic? Da. Retrograd? Desigur. Înapoiat? De ce nu? Nostalgic după „degetul de lumină” al lui Titu Liviu Maiorescu, fiu al teologului greco-catolic Ioan Trifu din Bucerdea Grânoasă. Teoretician și critic care ne îndrumă și azi pe calea cea grea a fondului valoric românesc și a înscrierii acestuia în tiparul limbii naționale. Retrograd, pentru că nu cred în „progres”, nici măcar în aserțiunea lui Hegel că totuși acesta există la nivelul conștiinței. Înapoiat, pentru că nu pot să renunț la tradiția istorică, literară și artistică, teologică și științifică (cele patru mari categorii valorice) românescă. Dar nu oricum, ci în paralel cu marea tradiție culturală europeană, pe uluitorul fundal al versurilor lui Dante și Shakespeare, al Simfoniei a patra a lui Schumann sau Concertului pentru pian nr. 2 al lui Rahmaninov, și aș putea înșira aici multe altele.

            Nostalgic și retrograd și înapoiat pentru că încă mai cred că există valoare absolută. Pentru că, atât la nivel de revelație, cât și la nivel rațional, în lume există perfecțiune. Numele acesteia fie Dumnezeu. Și grade ierarhice de perfecțiune, ne învață Sfântul Toma, în bunătate și adevăr, dar și în alte perfecțiuni de felul acesta. Imuabile. Acesta este Omul, aceasta este Umanitatea, Lumea Vieții Interioare. Cum să nu fi de această parte a Ființei și nu de aceea a relativismului dezcăpățânant? Cosmosul (ordinea dată de inteligența primă lucrurilor și existențelor lipsite de cunoaștere) față cu Haosul.

            Literatura: cunoașterea naturală a acesteia, fundamentată pe criteriile date de bine și de adevăr. Fundamentată pe rațiune, adică pe inteligibil și demonstrabil. Adăugând imediat „cunoașterea” revelată, și asta poate că aduce acel plus care face ca o operă să străbată timpul, taina și nedemonstrabilul, adică inefabilul.

            Cum să nu existe valoare absolută? Iată ce scrie de curând, în ianuarie 2022, Mihai Zamfir: „O întrebare: i se poate pune la îndoială lui Eminescu valoarea absolută? Nici unui român care ține condeiul în mână, nici unui critic nu-i trece prin minte să întreprindă un asemenea ezercițiu, sortit din pornire eșecului. Cei câțiva contemporani care au ridicat rezerve sau l-au calomniat au intrat în istorie drept exemple aberante sau de stupiditate. Eminescu rămâne unic și inegalabil.”

            Poet fiind, și traducător de poezie, de multe ori m-am gândit ce cărți de poezie aș lua cu mine dacă ar fi vorba de-o robinsonadă. N-ar lipsi Eminescu, Coșbuc, Goga, Blaga, Arghezi, Bacovia, Ion Barbu, Pillat, Voiculescu (de ani mă gândesc cum aș putea traduce în engleză „Pe decindea Dunării, la vale,/ Printre triste miriști cu ciulini…), Radu Gyr („Întoarcerea lui Ulise” este una dintre cele mai frumoase poezii în română, excepțional tradusă în germană de Hans Bergel), Radu Stanca, Doinaș, Mircea Ivănescu (datorită căruia am descoperit cu adevărat poezia anglo-saxonă și care mi-a dăruit cărți și sfaturi pentru toată viața).

            Și dacă tot am ieșit la pensie, plecând spre Utopia, mi-aș umple rucsacul (același cu care car de ani de zile cărți prin lumea largă) cu următoarele:

            * Biblia, Concordat cum originali adprobato: Petru Gherghel, episcop de Iași, 2016

            * Dante Alighieri, „La Divina Commedia”, 1929, Firenze (alături, traducerea în românește a lui Coșbuc)

            * William Shakespeare, „The Complete Works”, 1973, Rex Library (tipar înalt la vechea tipografie din Sibiu)

            * Johan Wolfgang Goethe, „Faust”, I – II (cu traducerea lui Blaga alături)

            * William Wordsworth & Samuel Taylor Coleridge, „Lyrical Ballads & Other Poems”, Wordsworth Poetry Library, 2003

            * John Keats, „The Complete Poems”, aceeași editură, 1994

            * Friedrich Hölderlin, „Samtliche Werke”, 1965 (alături cu „Imnuri și ode” și „Hyperion”, traduceri de Doinaș, Nemoianu și Negoițescu)

            * Edgar Allan Poe, „Poetry and Tales”, 1984, (însoțită de „Annabel Lee și alte poeme”, 1987 (ediție îngrijită de profesorul meu de literatură americană, Liviu Cotrău; traduceri excepționale în românește)

            * T. S. Eliot, „The Complete Poems and Plays”, 2004

            Dacă ar mai fi loc în rucsac, aș mai adăuga Homer, Virgiliu, Milton, William Blake, Byron, Shelley, Baudelaire, Gerard Manley Hopkins, Emily Dickinson, Rilke, Dylan Thomas, Lorca, Antonio Machado, Borges, Kavafis, Elytis, Octavio Paz, Robert Lowell, Sylvia Plath, Anne Sexton. Din opera celor mai mulți dintre cei de sus am tradus și am publicat în română o seamă de poeme; ceea ce voi face, cu dragoste, și de aici înainte.

            Privitor la critica românească, asta ca să venim și cu picioarele pe pământ, iată mai jos o listă alcătuită în urmă cu patru ani, inivitat fiind de „România Literară” la o anchetă despre cele mai importante titluri critice românești (critică, istorie literară, eseu) dintre 1918 și 2018. Foarte multe dintre titlurile mele s-au regăsit în lista finală publicată după centralizarea răspunsurilor.

  1. „Istoria literaturii române. Epoca veche”, Sextil Pușcariu, 1921
  2. „Fenomenul originar”, Lucian Blaga, 1925
  3. „Orizont și stil”, Lucian Blaga, 1934
  4. „Spațiul mioritic”, Lucian Blaga, 1936
  5. „Geneza metaforei și sensul culturii”, Lucian Blaga, 1937
  6. „Artă și valoare”, Lucian Blaga, 1939
  7. „Viața păstorească în poezia noastră populară”, Ovid Densușianu, 1922 – 1923
  8. „Literatura română modernă”, 3 vol., Ovid Densușianu, 1929 – 1933
  9. „Spațiul Bărăganului”, Vasile Băncilă, 2000 (datează din perioada interbelică, anii 30)
  10. „Studii literare”, Garabet Ibrăileanu, 1930
  11. „Istoria civilizației române moderne”, E. Lovinescu, 1924 – 1925
  12. „Istoria literaturii române contemporane”, E. Lovinescu, 1926 – 1929
  13. „Principii de estetică”, G. Călinescu, 1939
  14. „Opera lui Mihai Eminescu”, 5 vol., G. Călinescu, 1934
  15. „Ion Creangă. Viața și opera”, G. Călinescu, 1964
  16. „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, G. Călinescu, 1941
  17. „Jurnal de lector, completat cu Eminesciana”, Perpessicius, 1944
  18. „Poezia lui Eminescu”, Tudor Vianu, 1930
  19. „Arta prozatorilor români”, Tudor Vianu, 1932
  20. „Filosofie și poezie”, Tudor Vianu, 1937
  21. „Estetica”, Tudor Vianu, 1934 – 1936
  22. „Figuri literare”, Pompiliu Constantinescu, 1938
  23. „Caragialiana”, Șerban Cioculescu, 1972
  24. „Pagini de critică literară”, Vladimir Streinu, 1938
  25. „Clasicii noștri”, Vladimir Streinu, 1943
  26. „O viziune românească a lumii”, Ovidiu Papadima, 1941
  27. „Literatura populară română. Din istoria și poetica ei”, Ovidiu Papadima, 1968
  28. „Valori”, Mihai Ralea, 1935
  29. „Istoria literaturii române vechi”, Nicolae Cartojan, 1940 – 1945
  30. „Pe culmile disperării”, Emil Cioran, 1934
  31. „Schimbarea la față a României”, Emil Cioran, 1936
  32. „Insula lui Euthanasius”, Mircea Eliade, 1943
  33. „De la Zalmoxis la Genghis-Han”, Mircea Eliade, 1980
  34. „Spiritul românesc la cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan”, Constantin Noica, 1978
  35. „Mitul și literatura”, Silviu Angelescu, 1999
  36. „Opera lui Alexandru Macedonski”, Adrian Marino, 1967
  37. „Biografia ideii de literatură”, Adrian Marino, 1992 – 2003
  38. „Literatura română și expresionismul”, Ovid S. Crohmălniceanu, 1971
  39. „Introducere în teoria lecturii”, Paul Cornea, 1988
  40. „Junimea și junimismul”, Z. Ornea, 1975
  41. „Euphorion”, Nicolae Balotă, 1969
  42. „Arte poetice ale secolului XX”, Nicolae Balotă, 1976
  43. „Opera lui Tudor Arghezi”, Nicolae Balotă, 1979
  44. „Poezia lui Eminescu”, I. Negoițescu, 1968
  45. „Istoria literaturii române (1800 – 1945)”, I. Negoițescu, 1991
  46. „Poezie și modă poetică”, Stefan Aug. Doinaș, 1972
  47. „Explorări în actualitatea imediată”, Cornel Regman, 1978
  48. „Agârbiceanu și demonii. Studii de tipologie literară”, Cornel Regman, 1973
  49. „Ion Creangă. O biografie a operei”, Cornel Regman, 1997
  50. „Patru decenii de proză literară românească”, Cornel Regman, 2004
  51. „Lecturi infidele”, Nicolae Manolescu, 1966
  52. „Metamorfozele poeziei”, Nicolae Manolescu, 1968
  53. „Introducere în opera lui Alexandru Odobescu”, Nicolae Manolescu, 1976
  54. „Sadoveanu sau utopia cărții”, Nicolae Manolescu, 1976
  55. „Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc”, 3 vol., Nicolae Manolescu, 1980 – 1983
  56. „Despre poezie”, Nicolae Manolescu, 1987
  57. „Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu”, 3 vol., Nicolae Manolescu, 2002
  58. „Istoria critică a literaturii române”, Nicolae Manolescu, 2008
  59. „Conceptul modern de poezie”, Matei Călinescu, 1972
  60. „Cinci fețe ale modernității, Matei Călinescu, 1987, ed. în limba română în 1995
  61. „A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii”, Matei Călinescu, 1993, ed. în limba română în 2002 (cu un capitol special adăugat despre Mateiu Caragiale)
  62. „Îmblânzirea romantismului. Literatura europeană și epoca Biedermeier”, Virgil Nemoianu, 1984, ed. în limba română în 1998
  63. „O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune”, Virgil Nemoianu, 1989, ed. în limba română în 1997
  64. „Proza românească de azi. Cucerirea tradiției”, Cornel Ungureanu, 1985
  65. „La vest de Eden. O introducere în literatura exilului”, Cornel Ungureanu, 1995 – 2001
  66. „Geografie literară”, Cornel Ungureanu, 2002
  67. „Spațiul în literatură”, Valeriu Cristea, 1979
  68. „Dicționarul personajelor lui Creangă”, Valeriu Cristea, 1999
  69. „Balcanismul literar românesc. Panoramic sud-est european”, ed. definitivă, Mircea Muthu, 2017
  70. „Studii de estetică românească”, Mircea Muthu, 2005
  71. „Mari corespondențe”, Livius Ciocârlie, 1981
  72. „Caietele lui Cioran”, Livius Ciocârlie, 2007
  73. „Istoria literaturii române contemporane (1941 – 2000), Alex Ștefănescu, 2005
  74. „Romanul psihologic românesc”, Alexandru Protopopescu, 1978
  75. „Dimineața poeților”, Eugen Simion, 1980
  76. „Scriitori români de azi”, I – IV, Eugen Simion, 1974 – 1989
  77. „Marea trăncăneală. Eseu despre lumea lui Caragiale”, Mircea Iorgulescu, 1988
  78. „Nouă poeți”, Laurențiu Ulici, 1974
  79. „Figura spiritului creator”, Eugen Negrici, 1978
  80. „Literatura română sub comunism. Proza”, Eugen Negrici, 2002
  81. „Lucian Blaga, universul liric”, Ion Pop, 1981
  82. „Avangarda în literatura română”, Ion Pop, 1990
  83. „Poezia românească neomodernistă”, Ion Pop, 2018
  84. „Generație și creație”, Mircea Martin, 1969
  85. „Identificări”, Mircea Martin, 1977
  86. „Caragiale sau vârsta modernă a literaturii”, Alexandru Călinescu, 1976
  87. „Eros și utopie”, Marian Papahagi, 1980
  88. „Critica de atelier”, Marian Papahagi, 1983
  89. „Cartea întâlnirilor admirabile”, Anton Dumitriu, 1981
  90. „Aletheia”, Anton Dumitriu, 1984
  91. „Poezie și livresc”, Al. Cistelecan, 1987
  92. „Celălalt Pillat”, Al. Cistelecan, 2000
  93. „Mircea Ivănescu. Monografie”, Al. Cistelecan, 2003
  94. „Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă”, Radu G. Țeposu, 1993
  95. „Aisbergul poeziei moderne”, Gheorghe Crăciun, 2002
  96. „Istoria poeziei românești”, vol. 1 – 4, Mircea Scarlat, 1982 – 1990
  97. „Al patrulea hagialâc”, Vasile Lovinescu, 1981
  98. „Poeți români de azi”, Gheorghe Grigurcu, 1979
  99. „De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș”, Gheorghe Grigurcu, 1989
  100. „Provinciile imaginare”, Nicolae Oprea, 1993

            Cărți pe care le am în bibliotecă și pe care le-am citit și recitit cu mare drag și, mai ales, neobligat de vreo stringență universitară sau de alt gen. Dacă azi ar fi să mai alcătuiesc o astfel de listă, nu m-aș opri până la cifra 200, privitor la aceeași perioadă literară. N-ar lipsi cărți, din aceeași bibliotecă personală, de Mircea Braga, Irina Petraș, Silviu Angelescu, Neagu Djuvara, Nicoale Iorga, Monica Spiridon, Mircea Mihăieș, Răzvan Voncu, Sorin Alexandrescu, Vasile Spiridon, Ioan Holban, Lucian Raicu, Ion Vartic, Marta Petreu, Ovidiu Cotruș, Radu Enescu, Alexandru Mușina, N. Steinhardt, Mircea Anghelescu, Dan C. Mihăilescu, Ion Bogdan Lefter, Iulian Boldea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.