Poezie și memorie

Editura Academiei Române, respectându-și, iată, încă o dată, menirea de a reevalua momente culturale românești de marcă, de a face apel mereu la memoria noastră culturală,  de a edita și reedita opere de primă importanță, din varii domenii culturale, deschide, de această dată, o serie de poezie română contemporană, sub genericul O sută și una de poezii. Inițiativa aparține directorului Editurii Academiei, marele nostru scriitor Dumitru Radu Popescu.

Astfel, în acest an au apărut deja, într-un format de ținută și o grafică elegantă și de mare impact poetic, așa cum este nu doar frumos, dar și necesar, pentru a aduce în fața cititorului de azi, mai ales cel tânăr, opera poetice de prim rang ale literaturii noastre din ultimele decenii. Structura fiecărui volum este, de asemenea, extrem de bine aleasă, alături de numărul fix de o sută și una de poezii existând o prefață și o selecție din cele mai importante repere critice privitoare la poetul antologat, realizate de o persoană (critic, poet etc.) care și-a asumat, cu acordul editurii și a unor referenți de marcă, plămădirea volumului.

            Astfel, cu prilejul celei mai recente manifestări poetice organizate de revista noastră, ”Zilele Poeziei Iustin Panța”, de la începutul lunii noiembrie, au fost lansate la Sibiu trei dintre aceste volume, realizate de membri ai filialei sibiene a Uniunii Scriitorilor și primite de cititori cu mare interes. Este vorba de volumul Ștefan Aug. Doinaș, realizat de esteticianul și criticul literar Mircea Braga, de volumul A. E. Baconsky, alcătuit de criticul și istoricul literar Diana Câmpan și de Radu Stanca, realizat de Ioan Radu Văcărescu. Fiecare dintre cei trei realizatori și-a prezentat punctul de vedere cu privire la această experiență, prezentând celor prezenți argumentele în favoarea editării celor trei poeți reprezentativi pentru lirica noastră contemporană. S-a adăugat celor trei volume și antologia Grigore Vieru, realizată de criticul Constantin Cubleșan și au fost amintite, cu acest prilej, și alte apariții în această serie: Ileana Mălăncioiu, Ion Gheorghe.

            O prezentare la fel de validă a volumelor recent apărute credem că poate fi făcută și prin cuvintele următoare, aparținând unor critici de marcă: ”Poezia lui Doinaș e sedusă de principiile lumii, și ea nu agrează confidența. Poetul ignoră biograficul și accidentalul, contingența și imediatul. Chiar și atunci când cântă ”suprafața” lumii el o folosește doar ca pe o pânză pe care joacă principiile cosmice. Poezia se nutrește, decisiv, din elanul vizionar al obârșiilor.” (Al. Cistelecan); ”Spiritul și maniera acestui gen baladesc erau complicate, la Radu Stanca, de o artă poetică în care accentul cădea pe elaborarea conștientă, pe rigoarea acceptată a unei construcții în verb a spiritului, pe infuzia de istorie și cultură în corpul substanței lirice, pe conștiința clară că esteticul trebuie însoțit de alte valori, pentru ca opera să capete o adevărată adâncime și complexitate axiologică.” (Ștefan Aug. Doinaș); ”O astfel de poezie restabilește spontan discriminarea dintre cuvântul poetic și cuvântul prozaic, devenind un templu de inițiere sau de purificare unde profanul nu are cecăuta. Fără să fie sibilinică, poezia lui A. E. Baconsky este ”inaccesibilă” prin caracterul ei aristocratic. Autorul intră în categoria poeților manieriști și prețioși.” (Nicolae Manolescu); ”Grigore Vieru întrupează, în ansamblul literaturii române, destinul unui scriitor cu o înzestrare spirituală de excepție și, în același timp, o impecabilă conștiință a națiunii sale.” (Iulian Boldea).

            La fel de important este faptul că acest proiect al Editurii Academiei Române va continua, pentru că – nu-i așa? – ”adevărul este ceea ce continuă”. Lista poeților avuți în vedere este destul de lungă, la fel ca și lista literaților care se vor implica în această muncă de antologator, deloc ușoară, cu tot ceea ce implică o astfel de ediție de ”O sută și una de poezii”; ceea ce ne demostrează încă o dată atât valoarea poeziei românești contemporane, cât și buna conștiință a criticii de azi.

Ioan Radu Văcărescu