Provocări editoriale

Anul 2020 a fost așteptat cu nerăbdare de membrii redacției Euphorion: revista împlinea 30 de ani de apariție neîntreruptă. Născută din dorința unui grup de scriitori sibieni (Dumitru Chioaru, Vladimir Munteanu, Iustin Panța și Radu Țurcanu, cărora li s-a alăturat artistul grafic Mircea Stănescu și, ceva mai tîrziu, scriitorul Ioan Radu Văcărescu) prin intermediul programului Uniunii Scriitorilor din România de înnoire revuisitică, Euphorion – alături de Apostrof – au fost singurele reviste din acel program care au reușit să răzbată prin cele trei decenii.

În 2020 am reușit să digitalizăm „seria nouă” a revistei (2015-2020, formatul „tip carte”) și am început digitalizarea numerelor din anii 1990. Simpozionul „Actualitatea Cercului Literar de la Sibiu” urma să fie dedicat nu doar păstrării memoriei cerchiștilor, ci și celebrării continuatorilor, printr-o ediție de gală, un exercițiu și pentru Zilele Poeziei „Iustin Panța” din 2021, eveniment care urma să ajungă la cea de-a douăzecea ediției. Erau în plan câteva antologii din literatura publicată în paginile revistei de-a lungul timpurilor, dar și din cadrul dosarelor și anchetelor tematice. Câteva proiecte depuse la Ministerul Culturii sau pe Agendele Culturale locale urmau să aducă finanțare suplimentară, astfel încât colaboratorii revistei și invitații evenimentelor să fie remunerați. Toate aceste planuri urmau să se năruie mai repede decât ne așteptam. Același lucru s-a întâmplat și pentru colegii din alte redacții, atât în ceea ce privește revistele, cât și cei din edituri. Librăriile fizice și bibliotecile au pus, pentru o perioadă, lacătul pe ușă. Evenimentele culturale au fost puse în stand by, la fel multe apariții editoriale, iar cele care au văzut lumina tiparului au cunoscut tiraje mult reduse. Timpul petrecut mai mult acasă ar fi trebuit să încurajeze consumul de carte și evenimentele culturale mutate în online. În luna iunie a.c. revista Forbes prezenta un „top al celor mai importante edituri din România în anul 2020”: cele 70 de edituri monitorizate au avut în 2020 cifra de afaceri mai mică cu 7.1% față de anul precedent, multe dintre ele având „profit contabil”, situația care este puțin probabil să se repete și pentru anul 2021. Cu toate acestea, scriitorii au continuat să scrie, revistele și editurile au continuat să publice, iar cititorii să citească. Mai mult, în ultimii doi ani au apărut „cărți eveniment” și proiecte curajoase. Piața editorială s-a adaptat și transformat în câteva luni mai mult decât a făcut-o într-un deceniu.

Am încercat să abordăm câțiva actanți din piața editorială pentru a crea o imagine a lumii editoriale actuale și provocărilor pe care le întâmpină. Am formulat zece întrebări la care ne-au răspuns șase scriitori, traducători, critici, editori: Adrian Alui Gheorghe, Bogdan Crețu, Gellu Dorian, Cristian Fulaș, Mircea Pricăjan, Lucian Vasiliu. Dar înainte de a prezenta setul de întrebări și răspunsurile, lăsăm mesajul primit de la un editor: „Salut, e interesant, dar nu am cum. Raționamentul e simplu: anul ăsta poate fi ultimul pentru noi ca editură, ne facem toate mendrele, dincolo de orice teorie editorială made in România, mai avem de scos 40 de cărți (cât probabil că vor scoate împreună alte edituri importante) și totul e contratimp. Adică e posibil ca până apare numărul să dăm faliment și nici nu mai contează atunci provocările. Să ajungem în 2022 și răspund la orice.”

  1. După ce, pentru ani buni, în ceea ce-i privește pe autorii români, editurile au favorizat poezia, în ultimii ani mai multe dintre editurile cu vizibilitate (Nemira, Trei, Humanitas, Litera) au lansat colecții de proză dedicate scriitorilor români (au apărut chiar și reviste, precum Iocan, dedicate prozei scurte). Cum vedeți aceste decizii și care sunt / ar putea fi rezultatele?
  2. Anul 2019 a fost, cel puțin declarativ, „Anul Cărții” – ce a rămas din el?
  3. Care (mai) este rolul revistelor literare?
  4. Mai au o șansă / un atu revistele în format fizic în fața celor online?
  5. Dar librăriile „brick and mortar” în fața celor online?
  6. Biblioteca publică, depozit de cărți – Ce rol mai au bibliotecile publice în contextul în care este tot mai greu să fie aprovizionate, fiind printre primele instituții care suferă atunci când autoritățile vor să facă economie la buget (să ne amintim doar cazurile recente de propuneri de restructurare prin concedierea a o treime a salariaților bibliotecilor județene din Oradea, Bistrița, Sibiu sau a bibliotecii municipale din Rădăuți)?
  7. În timp ce unele proiecte literare văd lumina tiparului în urma unor finanțări AFCN, altele sunt sprijinite în urma unor campanii de crowdfunding. Finanțările alternative sunt o soluție de viitor?
  8. Cui lăsăm literatura pentru copii? Dar paraliteratura?
  9. Marketingul sau critica literară: cine mai alcătuiește canonul?
  10. Cum a afectat pandemia de COVID-19 provocată de coronavirus piața editorială românească?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.