Miruna Romanciuc studiază medicina la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. A publicat poeme în revistele online „Noise Poetry” și „Parnas XXI”. A luat parte la episodul 19 din Poets of the East, o emisiune radio găzduită de Mircea Dan Duță și Richard Spisak. A citit la ediția a doua din „Saloanele Literare Familia”, iar câteva poeme i-au fost publicat în Peru, în Revista Kametsa.

 

ne-am coordonat muchiile
în loc să tăiem în carne tăiem fructe
sâmburii lor
i-am plantat în pământul pe care
am stat o zi întreagă:

un playdate la care ne-am adus
permisiunile de a nu face nimic

𝘥𝘰𝘭𝘤𝘦 𝘧𝘢𝘳 𝘯𝘪𝘦𝘯𝘵𝘦

privirile noastre elastice au rămas
înnodate undeva la mijloc
cât timp ne întindem cu ochii în orbitele celuilalt
până când ne aparțin

grămada asta de imagini e
a noastră
atunci când vrem să ne așezăm capul
pe un piept din care să auzim
că suntem vii

în același timp

am înghițit fiecare
câte un capăt al memoriei tactile
acum ea se contractă
pentru a ne aduce pieile
în comun

altfel
corpul meu se adâncește
în absența corpului tău
ca într-un întuneric specific
ne îndepărtăm și corpurile noastre

devin lent irelevante

1 thought on “Un poem de Miruna Romanciuc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *