Un poem de Veronica Ștefăneț

Veronica Ștefăneț (1985, Chișinău) a publicat volumul „scrum” (2019, Casa de Editură Max Blecher) și „Tot ce poți cuprinde cu vederea – antologia poeziei ruse contemporane” împreună cu poetul Victor Țvetov (2019, Paralela 45).

 

 

am scos halatul, am tras mânecele și mi-am băgat palmele adânc în carnea crudă

am închis ochii și am adunat toată lumina pe care am dus-o până aici
timp de două săptămâni vorbeam în șoaptă, mergeam în vârful degetelor
să nu se strecoare nimic
și acum când mi-am făcut plinul
aveam nevoie de ea

am deschis ochii, am pornit aragazul
soarele din tocătură îmi încălzea mâinile
gata să sară pe tigaie
apoi
fuga
trei cartiere până la spital
la mama

 

Foto: © Max T. Ciorbă

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *